(click pe poza pentru marire) - Poza veche: arhiva Life
Politia bucuresteana si-a stabilit sediul pe Podul Mogosoaiei (devenit apoi Calea Victoriei) in 1866, intr-un imobil in stil clasic, cu parter si etaj [1]. Nevoile institutiei au crescut, iar in perioada interbelica s-a simtit acut nevoia unui nou sediu. Astfel, vechea cladire a fost demolata si in locul ei a aparut in 1935 actuala constructiei masiva si cu fatada retrasa cativa metri de la strada.
Fiind sediul Politiei din capitala, cladirea a avut parte de actiune chiar de la primii ani ai sai. In timpul rafuierilor dintre Carol al II-lea si legionari, unii din acestia din urma au fost inchisi si anchetati in aceasta cladire. Reprezentativ pentru acest episod istoric este cazul Luciei Grecu, o legionara care s-a aruncat (sau a fost aruncata) pe geam, de la etaj, murind la impactul cu trotuarul din fata imobilului [2]. Istoria a mers mai departe, iar in ianuarie 1941, cladirea a fost unul din locurile in care camasile verzi s-au baricadat in fata armatei ramasa fidela lui Ion Antonescu, si chiar au fost inregistrate si focuri de arma [3].
Nu stiu daca in anii imediat urmatori instalarii comunistilor, in cladire s-au mai petrecut lucruri obisnuite acelei perioade, adica arestari pe criterii de clasa, torturi, etc. In schimb, cladirea revine in prim-plan in 1990, si, oarecum, in acelasi ”spectru verde”. Pe 13 iunie, cand Piata Universitatii era curatata cu bate si pumni, Ion Iliescu lansa zvonul ca ar fi fost vorba de grupari fasciste, deoarece pe Prefectura Politiei Capitalei ar fi fost pus steagul legionar[4]. Cateva ore mai tarziu, cladirea era devastata (de mineri?) [5]. Ordinea a fost restabilitata, iar in cladire au inceput interogatoriile si, se pare, si bataile [6].
Astazi, imobilul a trecut peste istoria sa zbuciumata. Nu mai sunt mitraliere, nu mai sunt batai, ci doar camere de filmat, interviuri si reflectoare. Si culoarea portocalie de pe fatada.
Later Edit: Armyuser a realizat un articol interesant despre constructia acestei cladiri.
7 comentarii:
O comparatie pe care am realizat-o si eu anul trecut, dar nu am postat-o pana acum :)
Doua precizari:
1. Da, in primii ani ai RPR, era coridorul de la intrare plin de militieni cu bastoane, iar nefericitii adusi la interogatoriu primeau o ploaie de lovituri pana la sala respectiva.
2. Sunt dezamagit ca ai pus link la Timisoreana. Asa campanie proasta si care dezinformeaza, care se foloseste de cele mai enervante clisee legate de Bucurestii vechi, nu merita promovata nicidecum.
1. Raiden, nu am gasit informatii pe nicaieri in acest sens. In schimb, despre Palatul Ministerului de Interne... multe si interesante!
2. Imi pare rau sa te dezamagesc in continuare, dar sunt fan Timisoareana :). Poate nu au cea mai grozava campanie, dar intentia e buna. Iar berea este excelenta :D
1. E ceea ce am auzit, asa ca povestesc mai departe :)
2. Nu am atacat berea, ci campania.
de mineri n-avea cum sa fie devastata, ca aia au venit in noaptea de 13/14, sau pe 14 in zori. incendierea politiei s-a produs pe 13, in amurg. iliescu (la multi ani, domnuuuuuuu!) a grait la tv abia dupa aia. parca-l vad. arata mai batran ca acum si era cu spatele la un zid zgrumtzuros. se zice ca incendiul a inceput inainte ca manifestantii sa intre in cladire. insaid giob, cum ar veni
Da, si eu voiam sa fac aceeasi precizare, nu a fost distrusa de mineri. Cum probabil nici aia care semanau cu minerii nu arau toti mineri. Fiind sediul militiei capitalei era neapart nevoie sa de sparga geamuri, sa se dea foc la cateva camere si cateva pachete de documente.
Asa s-a intamplat la sediul PNT, din Bulevardul Carol (Piata Rosetti). A fost devastat dar s-a si furat un safe din perete, despre care taranistii nu stiau. Am auzit ca acolo ar fi fost sediul ministerului apelor sau cam asa ceva. Si stici cine a fost la acel minister, nu?
Raiden, sunt de acord cu tine ca nu este cea mai buna campanie (dpdv al detaliilor istorice). Dar macar e o initiativa.
Radu, multumesc de corectura. Treaba asta seamana mult cu ce s-a petrecut la Chisinau pe 7 aprilie... Ei, e doar o coincidenta :)
Stefan, nooh, eu cred ca cel care a fost la acel minister era curat ca lacrima. :))
Am văzut paralela făcută de tine şi pac la gazetă şi eu!
Trimiteți un comentariu