Muzeul National de Arta din actuala Piata a Revolutiei a fost initial resedinta monarhiei romanesti, locul in care se jucau adeseori cartile politicii interne. Nu voi repeta intreaga istorie a Palatul Regal, povestita de Raiden, ci ma voi axa pe cateva amanunte legate de antiteza de mai sus.
Vechea cladire a regilor Carol I si Ferdinand arsese in 1926 asa ca a aparut ideea construirii unui nou Palat Regal, fapt de care s-a folosit Carol al II-lea care isi dorea o capitala cu o arhitectura monumentala. Iar resedinta sa nu putea sa nu fie un punct de referinta in transpunerea in realitate a conceptiilor sale. Lucrarile au fost realizate in anii 30, iar cladirea are o forma de U.
In centrul Palatului era sala de consiliu, iar in noptile in care luminile erau aprinse, bucurestenii care treceau prin Piata Palatul Regal (asa se numea atunci) stiau ca Regele era intr-o importanta sedinta de ministri. O ziarista americana povestea tensiunea din iunie 1940, cand in fata Palatului multimea astepta cu multa incordare decizia care se lua cu privire la cedarea Basarabiei. Tot in fata cladirii, pe unde azi masinile trec in viteza si putinii pietoni in nepasare, au avut loc o multime de manifestatii, unele reprimate sangeros, precum cea din 8 noiembrie 1945, cand tinerii taranisti si liberali care il ovationau pe MS Regele Mihai, au fost batuti crunt de catre comunistii.
In stanga antitezei apare una din aripile Palatului - cea de sud, numita si Kretulescu, dupa biserica omonima de langa. A fost singura parte a cladirii nefinalizata in timpul lui Carol al II-lea. Tot aici a fost tinut, in orele imediate arestarii, maresalul Ion Antonescu. Si tot aceasta aripa a fost si cea mai lovita de gloantele din decembrie 1989.
