Targoviste - Muzeul de Arta

Incepem si seria antitezelor din Targoviste! Primul material: Muzeul de Arta. Partea proasta este ca nu prea avem multe informatii despre aceasta cladire. Tot ce putem spune este ca institutia s-a mutat in acest local in 1971. Mai stie cineva ceva?

Bucuresti - Palatul BNR

(click pe poza pentru marire)

Februarie. 1940. Bucuresti. Regatul Romaniei. Margaret Bourke-White, prima femeie corespondent de razboi, se afla in capitala unei tari ce isi traia ultimile luni de existenta intr-o zodie istorica norocoasa. Mergand pe Lipscani, probabil spre Grand Hotel, americanca se opreste in fata Palatului BNR, si fotografiaza. Apoi merge mai departe.

Februarie. 2010. Bucuresti. Republica Romania. Aparatele foto s-au schimbat, Romania normala a murit undeva la mijlocul anilor 40,  iar Margaret Bourke-White a trecut in lumea de dincolo in august 1971. Singur, Palatul Bancii Nationale a Romaniei a ramas acelasi. In fond, fatada de la Lipscani a vazut multe: jobene trecand agale ametite de prea multe pahare, tramvaie trase de cai tarandu-se prin arsita verii, taranci ducandu-si cosurile spre Piata Mare, automobile si diplomati straini, gloante si bombe aruncate de-a valma, sandale proletare pasind indiferente si blugi taiati alaturi de fuste hippie. Si, pentru ce?

Vreme trece, vreme vine...

Bucuresti - Palatul Bursei

Palatul Bursei din Bucuresti (astazi sediul Bibliotecii Nationale) reprezinta, atat prin stil cat si prin amplasament, dorinta de tranzitie de la lumea secolului XIX la o societate romaneasca moderna. Despre imobilul aflat la intersectia strazilor Smardan, Ion Ghica si Doamnei, mai multe lucruri am aflat de la BucurestiiNoiSiVechi care si ei la randul lor au auzit de la Jurnalul National. Asa ca ii voi cita nitel, iar mai multe detalii pot fi gasite pe linkuri mai sus mentionate:

”Locul pe care s-a construit cladirea, a carei prima destinatie
a fost aceea de sediu al Bursei a fost donat de ministrul industriei, Ioan
Lahovary. Anterior, in acea zona se afla o cladire apartinand clucerului
Barcanescu. In 1907 s-a organizat un concurs in vederea edificarii Palatului
Bursei, castigator fiind proiectul arhitectului Stefan Burcus (1871-1928).
Constructia a inceput in mai 1908, inaugurarea s-a facut pe 23 (27 din alte
surse) mai 1911. Stilul este cel neoclasic francez, cu pilastri si coloane in
stil corintic.

Cladirea a fost incepand cu 1955 sediul Bibliotecii Centrale de
Stat/ Biblioteca Nationala a Romaniei. Ceausescu n-a mai apucat sa mute
Biblioteca in sediul pe care il pregatise, pe langa Piata Unirii...”

Materialele despre Bucuresti pot fi citite si in rubrica ”De atunci si de acum” de pe BucurestiiVechiSiNoi (adica altceva decat BucurestiiNoiSiVechi). Va invit sa faceti o vizita si acolo, mai ales ca incepand cu acest post, datorita lui Cristian, va apare si o mica animatie interesanta.

Prefectura Politiei Capitalei

(click pe poza pentru marire) - Poza veche: arhiva Life

Politia bucuresteana si-a stabilit sediul pe Podul Mogosoaiei (devenit apoi Calea Victoriei) in 1866, intr-un imobil in stil clasic, cu parter si etaj [1]. Nevoile institutiei au crescut, iar in perioada interbelica s-a simtit acut nevoia unui nou sediu. Astfel, vechea cladire a fost demolata si in locul ei a aparut in 1935 actuala constructiei masiva si cu fatada retrasa cativa metri de la strada.

Fiind sediul Politiei din capitala, cladirea a avut parte de actiune chiar de la primii ani ai sai. In timpul rafuierilor dintre Carol al II-lea si legionari, unii din acestia din urma au fost inchisi si anchetati in aceasta cladire. Reprezentativ pentru acest episod istoric este cazul Luciei Grecu, o legionara care s-a aruncat (sau a fost aruncata) pe geam, de la etaj, murind la impactul cu trotuarul din fata imobilului [2]. Istoria a mers mai departe, iar in ianuarie 1941, cladirea a fost unul din locurile in care camasile verzi s-au baricadat in fata armatei ramasa fidela lui Ion Antonescu, si chiar au fost inregistrate si focuri de arma [3].

Nu stiu daca in anii imediat urmatori instalarii comunistilor, in cladire s-au mai petrecut lucruri obisnuite acelei perioade, adica arestari pe criterii de clasa, torturi, etc. In schimb, cladirea revine in prim-plan in 1990, si, oarecum, in acelasi ”spectru verde”. Pe 13 iunie, cand Piata Universitatii era curatata cu bate si pumni, Ion Iliescu lansa zvonul ca ar fi fost vorba de grupari fasciste, deoarece pe Prefectura Politiei Capitalei ar fi fost pus steagul legionar[4]. Cateva ore mai tarziu, cladirea era devastata (de mineri?) [5]. Ordinea a fost restabilitata, iar in cladire au inceput interogatoriile si, se pare, si bataile [6].

Astazi, imobilul a trecut peste istoria sa zbuciumata. Nu mai sunt mitraliere, nu mai sunt batai, ci doar camere de filmat, interviuri si reflectoare. Si culoarea portocalie de pe fatada.

Later Edit: Armyuser a realizat un articol interesant despre constructia acestei cladiri.

Palatul Societatii Actiunea Economica a Romaniei

(click pe poza pentru marire)

Imobilul de pe bulevardul Nicolae Balcescu a fost ridicat la inceputul anilor 20 (finalizat in 1925), fiind una din primele constructii inalte de pe viitorul bulervard-simbol al arhitecturii interbelice bucurestene. Arhitectul este Leon Silion, de origine evreu, iar stilul cladirii este neo-romanesc.

Tot ce stiu - legat de destinatia sa - este ca palatul a fost ridicat pentru Societatea ”Actiunea Economica a Romaniei”. La cutremurul din 4 martie 1977, si-a pierdut turnuletele din extremitati, iar acoperisul a fost simplificat substantial (mai pe larg despre acest caz a vorbit Raiden). Cu toate ca nu prea mai seamana forma de azi cu cea initala, este fara indoiala vorba de aceeasi cladire, deoarece in stanga se vede o parte din Biserica Italiana.

Bucuresti - Ateneul Roman

Inainte de a fi o cladire, ”Ateneul Roman” a fost o societate culturala infiintata in vreme lui Alexandru Ioan Cuza de catre cativa intelectuali romani.

Apoi a aparut firesc nevoia unui sediu, iar atentia a fost indreptata catre un loc destul de central care apartinea familiei Vacarestilor. Deja in acel spatiu se incepuse constructia manejului patronat de catre „Societatea Equestra Romana” (sau, conform lui Bacalbasa, cladirea ar fi fost destinata unui circ). De aici se explica forma circulara a Ateneului, la baza sa fiind fundatiile de piatra destinate acelui manej (arena unde se invata calaria).

Constructia propriu-zisa a inceput in 1886, iar o parte din bani au provenit din colecta ”Dati un leu pentru ateneu!”. Arhitectul acestei cladiri este francezul Albert Galleron.

Daca de cutremure a scapat neafectata, bombardamentele din vara lui 1944 i-au produs mari stricaciuni, dar cladirea a fost renovata.

Un detaliu destul de interesant de pe fatada clasica a constructiei il reprezinta cele 6 mozaicuri despre care a scris Radu Olteanu.

Ploiesti - Parcul Halelor Centrale

Parcul din fata Halelor Centrale este o apartie relativ noua in viata orasului. Povestea acestei zone incepe cel mai probabil in secolul XVIII cand, datorita deplasarii vetrei orasului dinspre actualul cartier Mihai Bravu spre locul unde azi este Hotel Prahova, spatiul a devenit oborul localitatii.

Treptat, datorita cresterii numarului de locuitori, s-a transformat in piata principala a Ploiestilor, cu toate ca tot ”Oborul” i-a ramas numele. Soarta actualului parc se putea schimba in 1846 cand Bibescu Voda, trecand prin Ploiesti, a propus ca pe acest loc sa se ridice localul primariei care pe atunci era in casa lui Hagi Buzila. Locuitorii insa s-au opus, sustinand ca e mai importanta dezvoltarea oborului decat ridicarea unui imobil propriu al administratiei locale.

Asa ca batranul obor si-a continuat dezvoltarea devenind o ingramadire de tarabe insalubre. In monografia lui Sevastos exista o descriere a vechii piete: ”Aceasta (...) era o adunatura de maghernite de diferite marimi lipsite de confort si de igiena. De aceia toata apa rezultata din spalarea zarzavatului ramanea pe loc in baltoace murdare. Cum in piata nu erau closete, spatiile dindaratul gheretelor erau intrebuintate drept vespasiane. Acelasi loc servea si la depozitarea zarzavatului.

Articolul complet pe RepublicaPloiesti.