Ne oprim astazi in Bucuresti, pe Calea Victoriei, in fata uneia dintre cele mai interesante cladiri din capitala. Palatul de la numarul 141 a fost ridicat dupa planurile arhitectului Ion Berindey pentru George Grigore Cantacuzino, lider al Partidului Conservator si unul din marii latifundiari ai Vechiului Regat, supranumit Nababul pentru averea sa. Constructia a inceput in 1901, exteriorul a fost finalizat in 1903, iar lucrarile la decoratiunile interioare au fost incheiate in 1906.
Palatul vazut de sus - 1913
În 1913, batranul politician moare, iar palatul trece in proprietatea fiului sau Mihai. In acelasi an, cladirea este gazda unui eveniment istoric si politic deosebit de important. In camere sale s-a semnat Pacea de la Bucuresti, care ratifica sfarsitul celui de-al doilea Razboi Balcanic, in urma caruia Bulgaria se recunostea invinsa. Mai mult decat atat, guvernul conservator condus de Titu Maiorescu a inaintat pretentii teritoriale care au fost partial satisfacute, iar Regatului Romaniei i se adauga Cadrilaterul. Din acel moment, s-a nascut o aversiune foarte puternica a bulgarilor fata de romani, tensiune care va dura pana in 1940, cand judetele Caliacra si Durostorum au revenit Bulgariei. Imediat dupa Pacea de la Bucuresti, de fiecare data cand spuneau ”Tatal Nostru”, bulgarii incheiau rugaciunea cu ”si da-ne, Doamne, Dobrogea indarat”.
Carte postala din 1913 care marca Pacea de la Bucuresti (in centru este Titu Maiorescu)
Dupa 1913, in Palat au locuit Mihail Cantacuzino si sotia sa Maria, numai ca in perioada interbelica fiul Nababului a murit intr-un accident de masina, iar vaduva Cantacuzino s-a recasatorit in 1937 cu George Enescu. Noul cuplu nu a locuit in cladirea de la strada, ci in anexa din spate, o casa eleganta, dar mai mica, destinata initial servitorilor si personalului din administratia Palatului.
Intrarea monumentala si unul din cei 2 lei care o strajuieste
Din 1940 in cladire a functionat presedintia Consiliului de Ministri. In filmarile de epoca se vede cum legionarii marsaluiau pe Calea Victoriei, dinspre piata omonima spre Palatul Regal, iar inregistrarile ii surprind pe purtatorii camasilor verzi salutand in fata Palatului Cantacuzino. In 1947 imobilul a fost confiscat de regimul comunist, devenind sediul Institului de Studii Romano-Sovietice. Din 1956, destinatia cladirii s-a schimbat, inaugurandu-se atunci Muzeul George Enescu. In prezent, Palatul este sediul Uniunii Compozitorilor (spatiu nevizitabil), iar muzeul ocupa numai 3 incaperi (singurele pe care un vizitator poate sa le vada).
Sursa: bucurestiinoisivechi
